 |
| foto: |
Ca şi în cazul Colectiv, am evitat să scriem despre o tragedie umană, nefiind această politică editorială a site-ului Info Ploieşti City (tragedii umane, violuri, războaie, etc.).
Dar... prin editorialul următor vom trage un semnal de alarmă asupra "solidarităţii umane " a românilor cu un popor european.
În rândurile ce vor urmă am sintetizat (sperăm ca perfect) ceea ce înseamnă Franţa şi legăturile de prietenie (sau fraternitate) dintre România şi Franţa.
Cine are puţină decenţă va înţelege, cine nu...
În rest RIP TERRORISM VICTIMES OF PARIS 13.11.2015.
Dumnezeu să ierte şi să odihnească fraţii noştri francofoni.
În prima zi după atentatele teroriste fără precedent, de la Paris, atentate în care şi-au pierdut viaţa în jur de 130 oameni (printre care si doi cetateni romani ) şi peste 250 de persoane sunt rănite, pe lângă miile de mesaje de solidaritate cu poporul francez apărute pe facebook, au apărut şi mesaje rasiste, xenofobe şi pline de ură la adresa Franţei.
Din păcate, asistăm la un "război rece " declanşat de "românii " care dau dovadă de mult egoism, multă răutate, nepăsare şi ateism.
Înclin să dau dreptate şi unor preoţi care spun despre "unii români " că sunt atei.
Nu o să înţeleg niciodată de ce ne " bucurăm " atunci când moare " capra vecinului " şi de unde atâta ură îndreptată împotriva unei ţări aflate în doliu, fie ea şi Franţa.
Potrivit unr informaţii în Franţa locuiesc aproximativ 350 000 de români trăiesc în Franţa, doctorii francezi au grijă de răniţii din Colectiv, MAE francez a transmis condoleanţe şi mesaje de solidaritate pentru victimele din Colectiv, Franţa potrivit estimărilor este al 4 lea partener economic al României, Franţa primeşte an de an studenţi români, fiind una dintre cele mai primitoare ţări din Europa şi printre cele mai democratice.
Franţa este (probabil) singura ţară din Europa care garantează 100 % libertatea presei, de aceea se clasează pe primul loc în Europa la jurnalism liber.
De astfel motto-ul ţării este " Liberté, égalité, fraternité ".
Asemenari între Franţa şi România.
Cei care cunosc puţină istorie respectiv geografie, pot confirma că cele două ţări au asemănări perfecte.
1. Franţa are ieşire la Marea Nordului, România la Marea Neagră.
2.În contemporan, Bucureştiul a fost numit " Micul Paris ".
3. Ambele ţări sunt Republică.
4. Ambele ţări au două culori comune pe drapel albastru şi roşu, singura diferenţa este la cea de a 3 a culoare, Franţa are alb, România galben.
5.În Bucureşti există o copie a Arcului de Triumf.
6. Ambele ţări au la bază limba latină.
7. Emil Cioran a murit la Paris (20 iunie 1995).
8. Eugène Ionesco, Nicolae Titulescu, George Enercu şi soţia sa, Maruca Cantacuzino, poeta Anna de Noailles, Prinţul Georges Bibescu şi soţia sa Martha Bibescu, actriţa Elvira Popescu, sculptorul George Apostu, sculptorii Constantin Brâncuşi şi Ion Vlad, Sergiu Celibidache, sculptorul Idel Ianchelevici, (membru de onoare al Academiei Române), aviatorului român Jean Romanescu, Nicolae Grigorescu, tenismenul Ilie Năstase, scriiotorul Nicolae Dabja, s.a.m. d, sunt românii care au trăit/murit în Franţa.
Românii care au adus renumele României pe teritoriul Franţei.
10. Sute şi mii de monumente, clădiri, străzi, instituţii, case memoriale, etc au denumiri româneşti.
11. Jandarmeria Română şi Jandarmeria Franceză au semnat în anul 2007, un act de înfrăţire, în vederea promovării unor concepţii comune de luptă în domeniul ordinii publice, pedagogic, precum şi în pregătirea de specialitate a militarilor celor două instituţii.
12. “România este o insulă de latinitate în oceanul slav şi este, de asemenea, un pumn de clişee care pluteşte peste brumele Carpaţilor, cu urâte amintiri – cea a unei epoci în care Dracula ia forma unui cuplu cu adevărat satanic. În rest, ţara lui Big Brotherescu pare uşor părăsită şi literatura ei este destul de ignorată. Exceptându-i, bineînţeles, pe Virgil Gheorghiu sau trioul de neocolit Eliade-Cioran-Ionesco”.
Este începutul unui articol semnat de criticul André Clavel, care semnalează opt dintre scriitorii români prezenţi la Salonul Cărţii de la Paris. (sursă: cotidianul.ro)
13. MAE francez transmite condoleanţe familiilor victimelor din Colectiv: "Franţa este alături de autorităţile din România şi de poporul român" (01.11.2015)
"Bilanţul incendiului care s-a produs pe 30 octombrie într-o discotecă din Bucureşti a ajuns la 30 de morţi şi 140 de răniţi. Transmitem condoleanţele noastre familiilor victimelor", se arată în mesajul Ministerului francez al Afacerilor Externe.
Instituţia a subliniat că, "în aceste momente dificile, Franţa este alături de autorităţile din România şi de poporul român".
14. Un medic francez a lăudat medicii români după tragedia de la Colectiv.
"Lucrez de 23 de ani cu arși la Bordeaux. Spre surprinderea mea, nu avem lecții de dat. Mă întreb ce am fi făcut noi. Reprezint un centru, poate cel mai mare din sud-estul Franței. Ce am fi făcut noi în fața unei nenorociri de talia aceasta... Și zău că mă întreb, cu toată presiunea. 150 este mult. Am avut cel mai mult acum câteva săptămâni în Franța un accident de autocar unde au fost 40 și ceva de morți și am recuperat foarte puțin. Este o muncă de calitate de nu vă puteți închipui. Am vizitat câteva spitale astăzi. Din punct de vedere tehnic sunt top, din punct de vedere uman nimic de reproșat. Arsura este o patologie foarte complicată, poate este cea mai grea și cea mai complicată. O zi de reanimare în străinătate costă peste 8.500 de euro. (...) S-a făcut ca la carte. Nu am fi făcut mai bine nici în Franța, nici în Belgia, nici în Anglia", a afirmat medicul, la Spitalul Elias, potrivit Agerpres.
15. Portarul echipei naţionale a României, Ciprian Tatarusanu lăudat de presa din Franţa.
"Ciprian Tătăruşanu, portarul cu capul în nori. Uriaşul român nu a primit decât două goluri în nouă meciuri de calificare pentru Euro şi va vedea Franţa în 2016 datorită locului 2 ocupat de România în grupă cu Irlanda de Nord." scrie cotidianul L'Equipe.
16. Naţională de rugby a României lăudată de francezi.
Naționala Franței a învins reprezentativa României în debutul Campionatului Mondial de Rugby, scor 38-11, însă presa franceză critică jocul propriei selecționate și îi laudă pe "stejari".
L'Equipe, cel mai important cotidian francez, a dat titlul în prima pagină a ediției tipărite de azi: "Laborios", făcând referire la meciul dificil pe care "cocoșii" l-au avut în fața României.
"A fost nevoie de mai bine de o oră de joc pentru a putea depăși cu adevărat o echipă a României foarte curajoasă. Românii erau deja epuizați și s-a văzut că nu au o bancă suficient de puternică pentru acest nivel. Totuși, Franța trebuie să joace mult mai bine în următoarele meciuri pentru a spera la fazele finale", notează lexpress.fr. (24.09.2015)
17. O istorie îndelungată ne legă de Franţa, naţiunea soră mai mare, începând din Secolul Luminilor, când valoarile transmise de gândirea, limba şi cultura franceze au avut influenţe puternice asupra românilor. Comercianţi, profesori, arhitecţi, diplomaţi sau politicieni din Franţa au contribuit la crearea României moderne, iar oameni de ştiinţă, diplomaţi, artişti, scriitori sau poeţi au lăsat urme fundamentale în cultură franceză. Astăzi România are un parteneriat strategic cu Franţa, al cărui stindard de francofonie îl poartă ţara noastră în Europa de Est.
Mii de studenţi români aleg "leş Grandes Écoles", marile universităţi din Franţa, pentru studii. Cei mai mulţi merg la Institutul de Studii Politice din Paris, Şcoala Naţională de Administraţie, Şcoala Politehnică sau Şcoala Normală Superioară. Din 2008, Ministerul român al Educaţiei, în colaborare cu omologul francez, organizează Bacalaureatul bilingv, în 29 de licee şi, din 18 octombrie 2012, între România şi Franţa există un Acord privind recunoaşterea reciprocă a diplomelor şi a perioadelor de studiu în cadrul învăţământului superior. În ultimii 20 de ani, peste 800 de studenţi şi stagiari români au beneficiat de burse ale guvernului francez, neguvernamentale sau prin programele europene pentru efectuarea unei părţi a studiilor lor în Franţa.
La Paris, funcţionează Institutul Cultural Român, iar la Bucureşti, Institutul Francez şi există Centre culturale franceze la Iaşi, Cluj-Napoca şi Timişoara, iar Franţa şi România îşi promovează, una celeilalte, cultura şi imaginea, prin evenimente de anvergură.
Istoria României, legată de Franţa
Primele consemnări ale relţiilor românilor cu francezii datează din 1396, când cavalerii lui Jean Nevers, fiul ducelui de Bourgogne, au luptat împotriva turcilor alături de soldaţii prinţului Valahiei Mircea cel Bătrân şi apoi din secolul XVII, când numeroşi comercianţi şi intelectuali din Franţa au călătorit în Principatele Române.
Românii, ca şi alte popoare europene, au fost atraşi puternic de iluminismul francez, de democraţie şi de ideile de libertate, egalitate şi fraternitate propagate de Revoluţia Franceză începând din 1789. Limba franceză a devenit limbă diplomatică, iar la propunerea diplomatului şi scriitorului Claude-Charles de Peysonnel, în 1795 a fost deschis un consulat general la Bucureşti şi, în 1798, un consulat la Iaşi.
Din prima jumătate a secolului al XIX-lea, spiritualitatea franceză şi valoarea universităţilor din Paris au atras la studii mulţi tineri din Principatele Române, iar unii dintre ei au contribuit şi la dezvoltarea culturii franceze, ataşându-se à sa sœur ainée et bien-aimée. Fiul cel mare al domnului Ţării Româneşti Gheorghe Bibescu a fost primul elev străin primit la Şcoala Militară de la Saint Cyr, iar alţi doi băieţi ai domnitorului, Grigore şi Nicolae, au studiat la Universitatea din Paris. Viitorul general Ion Emanoil Florescu a urmat cursurile liceului St. Louis din Paris şi pe cele ale Şcolii de Stat Major. Tot la Saint Cyr a învăţat şi locotenentul Gheorghe Catargi, care la înapoiere a fost primit în Statul Major domnesc.
Domnitorul Ţării Româneşti Barbu Ştirbei şi-a trimis fiul, pe George, să servească în armata franceză, iar la înapoiere, în 1855, a fost înălţat în funcţia de comandant al oştirii. Al doilea său fiu, Alexandru, care-şi luase Bacalaureatul la Paris, a fost admis şi el, în aprilie 1855, la Şcoala Militară de la Saint Cyr, iar apoi s-a înrolat într-o unitate franceză. Iar George Valentin Bibescu, preşedintele Aeroclubului Regal Român şi nepot al domnitorului Bibescu, a fost elevul marelui inventator şi aviator Louis Blériot.
Primii Români care au pus bazele relaţiilor istorice cu Franţa au fost reprezentanţii generaţiei paşoptiste - Ion Ghica, Alexandru Ioan Cuza, Dumitru Brătianu, C.A. Rosetti, Ion Brătianu, Nicolae Bălcescu şi Mihail Kogălniceanu, care au studiat în Franţa şi au contribuit la susţinerea aspiraţiilor româneşti de către Franţa.
Revoluţia franceză de la 1848 s-a repercutat şi la Bucureşti şi a dus la abdicarea domnitorului Gheorghe Bibescu. Unirea Principatelor Române şi alegerea domnitorului Alexandru Ioan Cuza, din 1859 şi venirea pe tron în 1866 a lui Carol de Hohenzollern au fost posibile şi datorită sprijinului diplomaţiei franceze.
Relaţiile diplomatice la nivel de legaţie au fost stabilite în 8/20 februarie 1880, Aubert Ducros a fost primul trimis extraordinar şi plenipotenţiar al Franţei la Bucureşti, iar Mihail Kogălniceanu a fost acreditat la Paris, în aceeaşi calitate. La 29 noiembrie 1938 relaţiile au fost ridicate la nivel de ambasadă, dar după începerea celui de-Al Doilea Război Mondial, la 12 septembrie 1940 ambasadele au fost transformate în legaţii şi din 9 august 1940 relaţiile diplomatice au fost întrerupte.
În septembrie 1944, Guvernul român a recunoscut Guvernul provizoriu al generalului Charles de Gaulle şi la 1 martie 1945, relaţiile la nivel de reprezentanţă politică au fost restabilite. Apoi, la 13 aprilie 1946 reprezentanţele politice au fost transformate în legaţii, iar de la 17 decembrie 1963, s-au stabilit relaţii la nivel de ambasadă.
(http://ştiri.tvr.ro/franta-si-romania-o-prietenie-de-doua-sute-de-ani_62591.html#sthash.3vziKWvu. Dpuf)
Mai sus am consemnat cel puţin 17 motive pentru care trebuie să fim solidari cu Franţa.
Cine vrea să înţeleagă, înţelege... cine nu, este liber să se exprime contra Franţei.
Da "oameni frumoşi " francezii cu toate defectele lor, jignirile, etc. ne sunt ca "fraţii ".
Nu am auzit vreodată că un francez diplomatic, cu studii, cu o bogată "cultură " istorică să ne jignească.
" Românii sunt ţigani " spuneau unii francezi. Dar ca români nu ne-am uitat cine a spus această frază şi de ce?
Unii dintre noi au uitat de umanitate, credinţă şi respect şi au dat dovadă de snobism, transformându-se peste noapte în atei.
M-au dezamăgit mesaje gen " Francezii şi-au meritat soarta "sau " Să fie la ei acolo. Ei şi-au dorit ".
Nu fraţilor, nu şi-au meritat soarta, nu au vrut să moară.
Soarta ne-o merităm noi că suntem solidari doar pentru noi, suntem egoişti, răi, atei...
Vedem bârna din ochii altora, dar bârna noastră nu o vedem.
Vrem să facem Revoluţii, să schimbăm sisteme, dar nu avem decenţa să ne schimbăm noi, comportamentul nostru.
Nu avem decenţa morală să fim solidari cu semenii noştri, atunci când are loc o tragedie.
Ne-am obişnuit să primim totul, fără să oferim nimic în schimb.
Ne-am blazat cu ideea că "lasă mă, că şi ăia sunt răi ".
Nu mă, nimeni nu este rău în faţa morţii şi a solidarităţii inter umane.
România este o ţară care NU ÎNCURAJEAZĂ URA, RASISMUL, XENOFOBISMUL, TERORISMUL.
Cine încurajează toate acestea NU ESTE ROMÂN.
URA NAŞTE URĂ, RASISMUL NAŞTE RASISM, TERORISMUL NAŞTE TERORISM.
SPER/CRED CĂ ACEST TEXT SĂ -SI ATINGĂ SCOPUL ŞI SĂ ÎNVĂŢĂM CE ÎNSEAMNĂ OMENIE, APOI SĂ MERGEM LA REVOLUŢIE.
DAR REVOLUŢIA BUNULUI SIMŢ ÎNCEPE CU NOI.
În încheiere...
Care sunt cele mai mari două porunci ale lui Hristos, sau porunci ale legii celei noi a lui Dumnezeu?
Prima poruncă este: "Să iubeşti pe Domnul Dumnezeul tău, cu toată inima ta, cu tot sufletul tău, cu tot cugetul tău şi din toată puterea ta." Iar a doua este la fel ca aceasta: "Să iubeşti pe aproapele tău ca pe tine însuţi" (Matei XXII, 37-40; Marcu XII, 30-31).
Ce a spus Hristos despre importanţa acestor două porunci?
El a spus: "În aceste două porunci se cuprind toata Legea si proorocii" (Matei XXII, 40). Si a mai spus: "Nu este alta porunca mai mare decat acestea" (Marcu XII, 31).
Ce putem spune atunci despre dragostea noastra fata de alti oameni?
Precum il iubim pe Dumnezeu prin Iisus Hristos, tot astfel iubim si pe oameni prin Iisus Hristos.
Cum ne aratam in chip practic iubirea noastra fata de aproapele nostru?
Prin facere de bine. Cu alte cuvinte: fapte de milostenie, cuvinte, ganduri si rugaciuni, toate si intotdeauna in numele Domnului nostru Iisus Hristos si pentru El.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu