MARIA SURLARU , are 17 ani şi este elevă la LICEUL TEHNOLOGIC ŞI ADMINISTRATIV DE SERVICII „VICTOR SLAVESCU„ din PLOIEŞTI.
„Pot spune despre mine că sunt un om norocos din mai multe puncte de vedere cum ar fi: am o familie iubitoare şi frumoasă, am prieteni care mereu mă surprind frumos prin felul lor de a fi şi nu în ultimul rând intrând în ASOCIAŢIA VALEX mi-am făcut o a doua familie.
Sunt o persoană plină de viaţă, sociabilă şi prietenoasă, care din puţinul meu aş da şi altora deoarece făcând un bine , se creează o satisfacţie şi în schimbul ajutorului dat, primeşti zâmbete pe care le poţi vedea pe chipul lor blajin.
Eu sunt pe un profil economic şi mi-ar plăcea să merg pe partea de contabilitate,însă am descoperit că îmi place mult mai mult să citesc şi să scriu despre oameni, ba chiar din copilărie am avut pasiunea de a înţelege sensul propriilor trăiri şi prin acest lucru am dezvoltat o empatie pentru psihologie şi am început treptat să le ascult problemele celor din jur şi să descifrez împreună cu ei nesiguranţa pe care o au şi într-un final să ne bucurăm împreună de un rezultat pozitiv şi de pacea interioară.
Iubesc copiii foarte mult, ba chiar pot spune că ei mă motivează foarte mult prin felul unic de a fi ,chipul angelic şi râsetele lor care pentru unii oameni au un efect terapeutic care te binedispune.
Mereu mi-am dorit să îi ajut, mai ales când sunt la vârsta adolescenţei , pentru că răutatea şi violenţă care pune stăpânire pe oameni din ce în ce mai mult, pleacă chiar de la o vârstă fragedă şi de cele mai multe ori se regăsesc la copiii care au anumite traume sau fac asta chiar din cauza lipsei de atenţie din partea părinţilor, iar prin violenţa ei aşa cred că vor primi atenţia mult dorită.
Mi-am promis că mereu când voi ajuta oamenii îi voi face să muncească pentru visul lor prin exerciţiu, răbdare, dar nu în ultimul rând să o facă cu pasiune şi încredere totală, iar încet încet roadele pentru munca depusă vor ieşi la suprafaţă. Mereu spun că fiecare are propriul lui destin şi că ar trebui să şi urmeze visul, iar asta fac şi eu. Intrând în Asociaţia VALEX am început să muncesc la visul meu ,de a ajuta, de a mă implica în activităţi umanitare şi totodată să aduc un strop de fericire pe chipul oamenilor.
Eu merg pe zicală că “TOŢI SUNTEM EGALI”, şi de aceea toţi merităm o şansă spre o viaţă mai bună şi lipsa grijei de mâine.
În această asociaţie, noi toţi suntem o familie unită pentru că suntem deschişi unii cu alţii, dar trebuie să îi mulţumim în special domnului ALEX VLAD fondatorul acestei fraternităţi, care pe lângă faptul că ne este ca un tată, ne şi sfătuieşte în diferite situaţii pentru luarea celor mai bune şi corecte decizii.
În prima mea zi în asociaţie eram puţin timidă, însă când mi am cunoscut colegii, mi-am dat seama că sunt nişte oameni minunaţi şi primitivi care m-au integrat încă din primele ore printre ei şi am stabilit cu toţii relaţii foarte puternice.
În ceea ce priveşte persoanele care doresc să ni-se alăture suntem deschişi şi îi primim cu mare drag printre noi, şi nu uitaţi: “FIŢI MAI BUNI UNII CU ALŢII, NU VĂ COSTĂ NIMIC!”
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu