Obiceiuri de Sarbatori păstrate în Prahova

Perioada cuprinsă între Moş Nicolae şi prima zi a Noului An este una foarte iubită de copiii din Prahova, în special de cei din mediul rural, unde vechile colinde şi obiceiuri de sărbători se păstrează aproape neîntinate.

Pe 23 decembrie, cu o zi înainte de Ajunul Crăciunului, prin satele din Prahova, cei mai mici dintre copii, grupaţi în cete de doi, trei, patru sau chiar mai mulţi, umbă cu „Bună dimineaţa“, o prescurtare a colindului străvechi practicat de secole în Ţara Românească, „Bună dimineaţa la Moş Ajun“. Copiii au trăistuţe atârnate de gât şi beţe în mâini, care să-i ferească de câini sau să-i ajute să meargă pe gheaţă şi zăpadă. Sunt răsplătiţi doar cu nuci, covrigi, mere, portocale şi dulciuri, niciodată cu bani.
„Bună dimineaţa la Moş Ajun! / Am venit şi noi o dată / La un an cu sănătate, / Domnul sfânt să ne ajute / La covrigi si la nuci multe“ este prima strofă a colindului.
După „Bună dimineaţa“, în seara de Ajun, copiii mai mărişori, în general băieţi la vârsta adolescenţei, pleacă pe uliţele satelor cu „Sara-i mare“, tot o prescurtare de la „Astă sară-i sara mare“, colind răsplătit, de data aceasta, cu bani.
„Umblatul cu Steaua“
Ca o tradiţie specifică Prahovei, încă de pe 6 decembrie, de Moş Nicolae, în unele sate ale judeţului se porneşte colindul şi copiii încep „să umble cu Steaua“.
Pe lângă colindatul propriu –zis, la „Steaua“ intervine şi teatrul popular. Copiii joacă scenete, numite „Irozii“ sau „Vicleimul“ (un cuvânt derivat din vechiul nume al Betleemului, Viflaim) în care reproduc întâlnirea magilor cu regele Irod şi conflictul pe tema aflării Noului Împărat, vestit de Steaua care s-a arătat la răsărit.
În astfel de scenete, recuzita este obligatorie. Participanţii la scenetă reprezintă magii, un înger, pe Irod, un ofiţer în uniformă care primeşte ordinul de a ucide pruncii cu vârste sub 2 ani, un păstor. Micul cor al stelarilor cântă versuri religiose despre naşterea lui Iisus: „Steaua sus răsare“, „În oraşul Vitleem“, „Trei crai de la răsărit“.
Steaua care s-a arătat magilor este reprezentată printr-o stea în cinci colţuri, pe schelet de lemn, frumos împodobită cu hârtie colorată, flori naturale şi artificiale, în centrul căreia stă o icoană. Tradiţia spune că primele persoane care trebuie să îţi intre în curte de Crăciun sunt copiii care umblă cu „Steaua“, astfel că nici nu se luminează bine de ziuă că „stelarii“ sunt în curţile gospodarilor pentru a vesti naşterea lui Iisus.
Umblatul cu „Steaua“ este doar apanajul băieţilor, de la vârste fragede şi până când se căsătoresc.
Plugul Mare
Colindele continuă în Prahova, după Crăciun, cu cele specifice Noului An, obiceiuri comune mai multor zone ale ţării, Dobrogea, Muntenia, Oltenia. „Pluguleţul“, aşa cum i se spune „Pluguşorului“ în Prahova, se cântă pe la casele gospodarilor în ajun de Anul Nou, iar în seara de 31 decembrie se merge cu „Colindul“. De data aceasta, registrul se schimbă. Copiii recită versuri care se referă la etape ale muncilor agricole şi descrieri ale gospodarilor, fac urări de bine pentru Noul An, trosnesc din biciuri şi agită puternic clopoţei, pentru a face un zgomot cât mai mare să „sperie“ relele şi nenorocirile.
Un obicei specific satelor de câmpie din Prahova este „Plugul cel Mare“, o structură imensă, de obicei un car, mai nou un tractor, împodobit cu brazi şi multe flori de flăcăii satului. Colindătorii, numiţi plugari, se îmbracă în pulovere roşii, peste care au veste de care agaţă batiste brodate de la fetele nemăritate. Pe cap au căciulă de astrahan, iar la brâu au mănuşi lucrate tot de fetele tinere. Cu cât are mai multe batiste şi mănuşi, cu atât este mai admirat plugarul.
La obicei este cooptat întreg satul. Plugul Mare parcurge strada principală, iar flăcăii trosnesc din bice pentru a alunga toate relele, urând tuturor un an nou mai bun şi îmbelşugat.
În dimineata Anului Nou, ca o continuare a Pluguşorului, în unele sate, copiii umblă cu „semănatul“. Aruncă seminţe de grâu, porumb sau orez prin case şi peste oameni, rostind o urare scurtă, pentru care primesc în schimb bani, fructe sau colaci. În ultimii ani, „semănatul“ a început să fie înlocuit, pe 1 ianuarie, cu „Sorcova“.

sursa:www.republicanul.ro