Sub egida programului ”Restituiri
expoziționale – Tezaur”, vă invităm miercuri, 29 aprilie 2015, ora 11.00, la
sediul Muzeului Județean de Istorie și Arheologie Prahova din Ploiești, str.
Toma Caragiu nr. 10, să participați la vernisajul expoziției temporare ”Comori antice redescoperite: Tezaurul de
epocă romană de la Mălăieștii de Jos – județul Prahova”.
Arheologia
prahoveană s-a făcut remarcată încă de la începuturile ei, printr-o serie de
descoperiri spectaculoase ce pot fi încadrate categoriei tezaur de importanță
națională. Amintim aici coiful de aur de la Coțofenești, podoabele dacice de la
Coada Malului sau numeroasele tezaure monetare antice precum cele de la
Chițorani, Cocoșești, Valea Călugărească, Tinosu, Măneciu. Mai menționăm și
depozitele de piese realizate din bronz, precum cele de la Drajna de Jos,
Străoști, Olteni, Predeal Sărari, cu o vechime ce depășește 3500 de ani. În
ultimii ani, o dată cu apariția detectoarelor de metal, asociată cu mirajul
metalului prețios, ce nu a dispărut niciodată, au fost descoperite alte tezaure
monetare antice, în localitățile Potigrafu, Balta Doamnei, Vărbila, Breaza,
deținute astăzi de Muzeul Național de Istorie a României.
La
o zi după Sărbătorile pascale din acest an, în timpul săpării unui șanț de
scurgere a apei, domnul Vasile Grigore Ion descoperă în curtea casei sale,
aflată în satul Mălăieștii de Jos (comuna Dumbrăvești), o cană din bronz în
care se găseau monede și alte piese din metal.
Urmare
a respectării prevederilor legale în vigoare, artefactele descoperite au intrat
în patrimoniul mobil al Muzeului Județean de Istorie și Arheologie Prahova, în
grija și expertizarea arheologilor prahoveni.
Tezaurul
este format din 85 de piese, din care 74 monede din argint ce jalonează
cronologic prin epoca romană, aproape 200 de ani, de la împăratul Vespasian
(69-79 d. Hr.) până la Valerianus (253-259 d. Hr.), adică din ultima treime a
secolului I d.Hr. până spre anul 260 d. Hr. Alături de monede, în vasul de
bronz se mai aflau cinci brățări din argint, o fibulă din argint, o podoabă din
argint ce avea atașate trei monede, dar și două lingouri din același metal.
Tezaurul pare să fi aparținut unui meșter bijutier itinerant și a fost ascuns,
probabil temporar, undeva la sfârșitul secolului al III-lea în vremurile
tulburi ale părăsirii Daciei romane și pătrunderii, în valuri, a populațiilor
migratoare.
Tezaurul de o
excepțională valoare istorică și arheologică reprezintă încă o dovadă
incontestabilă a înfloritoarei civilizații de pe actualele meleaguri prahovene.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu