5.15.2015

Cum vă apăraţi de firmele de recuperare debite .Campanie de informare sustinuta de InfoPloiestiCity.

foto:timetv.ro










Nimeni nu este mai insistent decât o firmă de recuperare  creanţe. Prin telefoane lungi, colerice şi scrisori de te bagă în sperieţi, acestea fac tot posibilul să scoată banii de la datornici. Uneori, însă aceste acţiuni de intimidare le şi reuşesc. Ceea ce nu ştiu cei mulţi este faptul că toate facturile neplătite se prescriu după trei ani.
Companiile de telefonie, cât şi băn­cile îşi vând creanţele către firme de re­cuperare. Ei îşi recuperează mare parte din datorie, iar noii stăpâni ai debitului recurg la tot felul de metode pentru a intra în posesia banilor. „Facturile de la Vodafone, Orange, Romtelecom sau orice altă datorie se prescriu în trei ani de la data scadenţei acestora. Dacă cre­ditorul sau firma de recuperare nu v-a acţionat în judecată în acest interval, şi-a pierdut orice putere de a vă sili să achi­taţi debitul. Prin împlinirea termenului de prescripţie orice titlu executoriu îşi pierde puterea executorie. Nu se pre­s­crie creanţa, ci dreptul de a vă acţiona în instanţă pentru a obţine obligarea dumnea­voastră la plată”.
Legile care vă apără de recuperatori
Câţi dintre dumneavoastră nu s-au trezit somaţi să achite o datorie, o fac­tură la telefon, de acum 7 ani, de care nici nu își mai aduc aminte? Din notificare sau din convorbirea telefonică aflaţi că aveţi de achitat o sumă uriaşă, deşi cea iniţială era de câteva sute de lei vechi, dat fiind faptul că s-au adăugat tot felul de penalităţi. Aveţi însă soluţii să scăpaţi definitiv de recuperatori. Astfel, dacă după mai bine de trei ani cre­di­­torul se trezeşte că i s-a făcut dor de dumneavoastră şi vă vrea banii, puteţi să invocaţi câteva acte normative care să îi facă să renunţe la insistenţă.
Prin Decretul 167/1958 se regle­men­tează prescripţia extinctivă, care stinge dreptul la acţiune. Conform articolului 1 „Dreptul la acţiune, având un obiect patrimonial, se stinge prin prescripţie, dacă nu a fost exercitat în termenul stabilit în lege. Odată cu stin­gerea dreptului la acţiune privind un drept principal se stinge şi dreptul la acţiune privind accesorii. Orice clauză care se abate de la reglementarea legală a prescripţiei este nulă”, iar în articolul 3 se stabileşte că termenul prescripţiei este de 3 ani.
O altă reglementare care este încălcată de către societăţile de recuperare, gen EOS KSI, este Legea 677/2001 privind prelucrarea datelor cu caracter per­so­nal, de care cei în cauză abuzează, după cum a declarat un avocat în drept comercial. La articolul 5 din actul nor­mativ se specifică faptul că „orice pre­lucrare de date cu caracter personal, cu excepţia prelucrărilor care vizează date din categoriile menţionate la art. 7 alin. (1), art. 8 şi 10 (n.r. – CNP, adre­să, telefon), poate fi efectuată numai da­că persoana vizată şi-a dat consimţă­mân­tul în mod expres şi neechivoc pentru acea prelucrare”. În cazul în care nu se respectă această prevedere, conform articolului 18, puteţi acţiona astfel: „(1) Fără a se aduce atingere posibi­li­tă­ţii de a se adresa cu plângere autori­tă­ţii de supraveghere, persoanele vizate au dreptul de a se adresa justiţiei pentru apărarea oricăror drepturi garantate de prezenta lege, care le-au fost încălca­te. (2) Orice persoană care a suferit un prejudiciu în urma unei prelucrări de date cu caracter personal, efectuată ilegal, se poate adresa instanţei competente pentru repararea acestuia.” În schimb, dacă te-au convins să plăteşti restanţa, deşi s-a prescris dreptul de a te acţiona în judecată şi nu mai aveau cum să te oblige să le dai banii, nu îţi mai poţi recupera suma sub nicio formă.
Nu vă lăsaţi intimidaţi de somaţiile de plată!
Acţiunile firmelor de recuperare sunt de obicei agasante, iar singura so­lu­ţie este de a ignora telefoanele veni­te de la aceştia. „Trimit mesaje în care te pun să suni de urgenţă la un număr de telefon. Dacă eşti curios şi muşti mo­meala, chiar urmezi îndemnul şi apoi nu mai scapi. Ei nici nu au dreptul să se fo­lo­sească de numărul tău de telefon, fiind personal, iar cel care a vândut cre­anţa nu avea dreptul să le ofere aceste informaţii” . O altă „sperietoare” sunt titlurile execu­torii transmise. „Emit somaţii de plată care seamănă foarte mult”.
Datornicii s-au prins că, în afară de telefoanele zilnice şi eventualele scrisori de ameninţare venite periodic prin poştă, firmele de recuperare nu au prea multe opţiuni, ceea ce a făcut ca tot mai multă lume să nu mai plătească nimic. Dacă datornicul nu răspunde la telefoane şi la scrisori, cursul normal de acţiune este darea sa în judecată şi obţinerea unei hotărâri judecătoreşti care ar permite apoi poprirea unei părţi din salariu până la acoperirea datoriei. Problema este că o acţiune judecătorească este destul de scumpă pentru firma de recuperare şi de multe ori acestea preferă să renunţe la a mai colecta datoria.
Într-adevăr, prescripţia dreptului la acţiune operează la 3 ani de la naşterea unei restanţe. Dincolo de acest termen, creditorul nu mai poate să acţioneze debitorul în judecată pentru plata unei datorii, adică nu mai poate obține con­cursul forței coercitive a statului român pentru constrângerea debitorului. Cei de la EOS KSI încearcă să te convingă să plătești restanța și asta este ok, însă sub nicio formă nu ar putea să te inducă în eroare, să îți spună că te ba­gă pe liste negre, pentru că nu pot face acest lucru și nu este deontologic. Noțiunea de listă neagră, în schimb, înseamnă că în baza de date a EOS vei rămâne că nu ai achitat această datorie și aici trebuie să înțelegi câteva aspecte:
1. nu vei fi înregistrat la Biroul de Credit, pentru că, practic, de la 1 ianuarie 2008, la Biroul de Credit nu se mai înscriu decât strict restanțele din segmentul de creditare bancară;
2. tu vei rămâne probabil în baza de date a EOS;
3. mai există, de asemenea, un aspect: între Vodafone și Orange există încheiat un acord de prin 2000, în baza căruia ei schimbă date și înregistrează pe cei care nu își plătesc datoriile; această bază de date, începând cu 1 ianuarie 2008, este însă ilegală, adică Orange nu te poate refuza să îți facă abonament pentru că ai o restanță la Vodafone, întrucât Autoritatea pentru Protecția Datelor Persona­le a spus clar că nu se pot constitui între agenți economici, care operează  pe aceeași pia­­ţă sau pe pieţe diferite, structuri similare cu birourile de credit; asta înseam­nă că două firme nu pot să utilizeze, cu con­secințe împotriva unor consumatori, datele legate de restanțele înregistrate de aceștia; dacă ție ți s-ar interzice la Oran­ge să îți faci abonament pentru că ai o datorie neachitată din 2000 la Vodafone, poți să dai în judecată Orange și 100% ai câștiga procesul, iar aceștia ar fi obligați să îți deschi­dă contract.

Prescripția dreptului la acțiune în sens procesual înseamnă, de fapt, o sancțiune stabilită prin lege, îndreptată împotriva creditorului, care timp de 3 ani demonstrează nepăsare în recupera­rea banilor săi, astfel încât dacă el nu dă în judecată un debitor în acest interval, se presupune că nu a fost interesat în colectarea banilor și atunci nu mai poate acționa în judecată de­bitorul.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Formular de contact

Nume

E-mail *

Mesaj *